Poluarea aerului din orașe afectează puternic tractul respirator uman

Persoanele care trăiesc în medii urbane sunt mult mai expuse la poluarea aerului, o problemă tot mai evidentă și tot mai periculoasă, care are impact direct asupra sănătății lor. Un nou studiu realizat de o echipă de oameni de știință de la Institutul pentru Sănătate Globală (ISGlobal) din Barcelona s-a concentrat asupra incidenței rinitei la pacienți expuși la poluarea aerului.

Rinita este, de asemenea, cunoscută sub denumirea de răceală la cap și se referă la inflamația nasului, mai precis a mucoasei nazale. Această afecțiune se manifestă prin strănut repetat, iritație nazală și, în unele cazuri, pierderea simțului olfactiv, toate acestea aducând pacientului multe disconforturi.

Potrivit celor mai recente cercetări, simptomele nazale ale rinitei pot deveni mai severe la persoanele expuse la niveluri ridicate de poluare a aerului. Studiul s-a bazat pe analiza datelor provenite de la 1408 pacienți cu rinită din 17 orașe europene, printre care Barcelona și Oviedo din Spania, Paris, Antwerp, Umea și Erfurt.

Subiecții studiului au fost rugați să răspundă la un chestionar privind intensitatea simptomelor de rinită și măsura în care acestea le afectează rutina zilnică. Informațiile privind nivelul de poluare la care este expus zilnic fiecare participant la studiu au fost obținute de la Studiul european al cohortelor pentru efectele poluării aerului (ESCAPE).

Particulele în suspensie, care pot avea un diametru de micrometri sau milimetri, sunt de fapt microcomponente lichide sau solide din aer. Particulele cu diametrul mai mic de 2,5 (PM 2,5) și 10 (PM 10) micrometri sunt cele mai relevante în acest context, deoarece, potrivit acestui studiu, ele sunt responsabile de cele mai grave forme de rinită.

Prin urmare, persoanele care locuiesc în orașele în care aerul conține particule PM 10 și PM 2,5 sunt cele mai predispuse la rinită acută. Pe scurt, o creștere de 5 μg/m3 a PM 2,5 duce, implicit, la o creștere cu 17% a prognosticului de rinită acută. Aceste particule au fost, de asemenea, asociate cu niveluri crescute de inflamație, iritație nazală și strănut asociate rinitei.

Atât particulele din aer, cât și oxizii de azot sunt poluanți generați de traficul rutier. Astfel, rezultatele studiului indică faptul că influența particulelor în suspensie asupra rinitei este, cel mai probabil, diferită de cea a emisiilor din trafic, din cauza răspunsului inflamator diferit la contactul cu acești doi poluanți. Acest lucru este în continuare studiat pentru validare.

Informațiile obținute în urma acestui studiu contribuie la o înțelegere mai intimă a factorilor declanșatori ai rinitei, o afecțiune care, deși nu este fatală, poate afecta considerabil calitatea vieții individului, în special datorită naturii sale infecțioase. Aproximativ 20%-50% din populația planetei suferă de rinită, și deci soluțiile pentru a reduce poluarea pot aduce beneficii semnificative.