Riscul genetic de PTSD este mai mare la femei
Un nou studiu arată că riscul genetic de tulburare de stres posttraumatic (PTSD) este mult mai ridicat la femei decât la bărbați. Descoperirea este susținută de datele genetice ale peste 20.000 de persoane și arată că traumele din viața reală joacă un rol important în dezvoltarea acestei afecțiuni. PTSD poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale și poate duce la o serie de probleme, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și demență, precum și un risc mai mare de sinucidere. Citește mai departe pentru a afla cum cercetătorii încearcă să dezvolte strategii de prevenire și tratament pentru această afecțiune debilitantă.
Genele pot fi implicate în dezvoltarea tulburării de stres post-traumatic (PTSD), iar femeile par să aibă un risc genetic mai mare decât bărbații de a dezvolta această afecțiune, sugerează un studiu recent. Aceste descoperiri arată că riscul genetic al PTSD este mult mai mare la femei decât la bărbați și că factorii genetici reprezintă aproape o treime din riscul de PTSD la femei americane și europene.
Pe lângă impactul psihologic al PTSD, persoanele afectate se confruntă și cu un risc mai mare de probleme de sănătate fizică și mentală, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și demență, precum și un risc mai mare de sinucidere, spitalizare și abuz de substanțe. Efectele PTSD nu sunt doar psihologice și pot afecta sănătatea fizică a unei persoane.
Studiul a analizat datele genetice de la peste 20.000 de persoane și a arătat că riscul genetic de PTSD este prezent și la persoanele cu risc genetic de tulburare bipolară și tulburare depresivă majoră.
În Statele Unite, una din nouă femei și unul din 20 de bărbați vor dezvolta PTSD la un moment dat în viața lor, conform Centrului Național pentru PTSD din cadrul Departamentului de Afaceri al Veteranilor. Această afecțiune poate fi cauzată de evenimente traumatice, cum ar fi războaiele, atacurile teroriste, accidentele rutiere sau violurile.
Persoanele care dezvoltă PTSD pot experimenta flash-uri ale evenimentului traumatic, evitarea activităților sau locurilor care le amintesc de eveniment, tulburări de somn, anxietate și iritabilitate. Aceste simptome pot apărea imediat după evenimentul traumatic sau pot apărea la mai mult timp după aceea.
Deși acest studiu aduce noi informații despre riscul genetic al PTSD, cercetătorii subliniază că nu există un singur gen care să afecteze riscul de dezvoltare a acestei tulburări. Mai mult, traumele din viața reală, cum ar fi abuzul sau neglijarea, pot fi factori majori care contribuie la dezvoltarea PTSD.
Cu toate acestea, aceste descoperiri pot ajuta la înțelegerea mai bună a modului în care genele și mediu lucrează împreună pentru a influența riscul de PTSD. Mai multe cercetări sunt necesare pentru a explora aceste legături și pentru a dezvolta strategii de prevenire și tratament pentru persoanele afectate.
În final, aceste informații despre riscul genetic al PTSD arată cât de important este să ne preocupăm nu doar de sănătatea mentală, ci și de sănătatea fizică a persoanelor afectate. Este esențial să înțelegem factorii care contribuie la dezvoltarea acestei tulburări și să dezvoltăm strategii eficiente pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu PTSD și cu alte tulburări de sănătate mintală.
